O copertă falsă atribuită revistei Charlie Hebdo o vizează pe Maia Sandu înaintea alegerilor

„Revista satirică franceză nu a trecut cu vederea ‚jocul tronurilor‘ din Moldova. De data aceasta, ținta a fost Maia Sandu, care a încercat fără succes să elimine partidul Victoriei Furtună din alegeri”, se arată în această postare pe Facebook din 14 septembrie 2025, distribuită de zeci de ori și ștersă ulterior. Postarea distribuie o presupusă copertă a revistei franceze Charlie Hebdo în care apare președinta Moldovei, Maia Sandu, cu o grimasă, alături de o figură încoronată care aruncă monede și de fosta procuroare Victoria Furtună.

Postări similare pot fi găsite aici și aici. Coperta a fost distribuită și în limba rusă și pe alte platforme, inclusiv Instagram și Tiktok.

Coperta circulă pe rețelele sociale în timp ce Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, un vot crucial care va determina dacă țara va rămâne pe calea pro-europeană sau se va apropia de Moscova pe fondul avertismentelor privind o interferență rusă fără precedent și numeroase campanii de dezinformare (link arhivat aici).

Dar, după cum arată investigațiile AFP, coperta a fost falsificată.

Image

Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 18 septembrie 2025. Marcajul cu roșu a fost adăugat de AFP

Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS) al lui Sandu se confruntă cu o cursă mult mai strânsă decât în 2021, când a câștigat o majoritate clară de 53%. În timp ce 20 de partide și un candidat independent concurează pentru cele 101 de locuri din parlament, sondajele arată că doar trei sau patru dintre ele vor depăși pragul electoral.

Un sondaj recent realizat de WatchDog Moldova/CIBRES plasează PAS pe primul loc, cu 29,7%, înaintea Blocului Patriotic pro-rus (13,2%) și a Partidului Nostru (7,5%). Un sondaj IRI arată un sprijin mai puternic pentru PAS, cu 39%, față de 22% pentru Blocul Patriotic și 10% pentru Blocul Alternativ. Însă un sondaj AI Data plasează Blocul Patriotic cu puțin în față, cu 25,2%, urmat de PAS cu 24,3%.

Discrepanțe semnificative

Prima pagină falsificată, cu un fundal complet roșu, folosește logo-ul și layout-ul Charlie Hebdo, dar inserează o caricatură care o vizează pe președinta Moldovei, Maia Sandu. Ea este desenată cu o grimasă exagerată de furie, purtând un costum cu fustă violetă și tocuri înalte, cu o insignă pe care scrie „Sandu”.

Lângă ea se află o figură feminină zâmbitoare, îmbrăcată într-o rochie albă și o coroană, care aruncă monede de aur, în timp ce o altă femeie îmbrăcată într-un costum cu fustă roșie, cu o insignă pe care scrie „Furtună”, o privește cu satisfacție. Referința este la Victoria Furtună, o fostă procuroare anticorupție care conduce acum Partidul Moldova Mare (PMM). Presa locală descrie partidul ca avand legaturi cu cu rețelele pro-ruse și legat de oligarhul fugar Ilan Șor.

La sfârșitul lunii august 2025, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) a respins inițial lista de candidați a PMM, dar după ce o instanță a dispus reexaminarea deciziei, pe 5 septembrie 2025, CEC a înregistrat PMM „cu rezervă”, în așteptarea corecturilor, o dispută juridică pe care Furtună și susținătorii ei au prezentat-o ca fiind o încercare a guvernului de a scoate partidul ei din cursă.

Titlul de pe coperta falsă, scris în franceză, spune: „La fortune est de côté de Furtună” („Norocul este de partea lui Furtună”). Numărul care circulă pe rețelele de socializare este marcat cu „Nr. 1731” și datat „11 septembrie 2025”.

O verificare a site-ului oficial al Charlie Hebdo (link arhivat aici) și a conturilor de social media – Facebook și X – confirmă că nu există nicio urmă a unei coperți care să vizeze Moldova sau să o ironizeze pe Maia Sandu.

Ultimele numere reflectă stilul revistei de a satiriza liderii politici. Numărul din 24 septembrie 2025 îl prezintă pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy în închisoare; ediția din săptămâna precedentă îl prezintă pe noul prim-ministru al Franței, Sébastien Lecornu, prins într-o colivie; numărul din 10 septembrie înfățișează o telecabină aglomerată cu politicieni furioși; coperta din 3 septembrie îl caricaturizează pe fostul prim-ministru francez François Bayrou pe o cruce, lângă un text care spune „Nu a făcut niciun miracol”.

Niciuna dintre acestea nu seamănă cu coperta falsificată a revistei Moldova care circulă online.

Image

Captură de ecran a ultimelor patru ediții ale Charlie Hebdo, realizată pe 24 septembrie 2025

Coperta falsă prezintă numărul „1731”, dar acel număr a fost publicat pe 24 septembrie 2025, la zece zile după ce coperta falsă a fost postată pe rețelele de socializare.

Mai mult, Charlie Hebdo este publicat în mod regulat miercurea, în timp ce coperta falsă cu Maia Sandu este datată 11 septembrie 2025 – o zi de joi.

Numărul real pentru acea săptămână, nr. 1729, publicat pe 10 septembrie, prezintă o telecabină aglomerată cu politicieni furioși, sub titlul „Débloquons tout!” („Deblocați totul!”). Este o referință la „Bloquons tout” (în franceză „Blocați totul”), o mișcare de protest care a apărut în Franța la mijlocul anului 2025, câștigând popularitate în principal prin intermediul rețelelor sociale. Mișcarea a chemat la o grevă națională și la oprirea activității pe 10 septembrie 2025, în opoziție cu măsurile de austeritate propuse de fostul prim-ministrul François Bayrou.

Image

Comparație între coperta reală a revistei Charlie Hebdo publicată pe 10 septembrie și cea falsificată de pe rețelele sociale

Platforma locală de verificare a faptelor StopFals.md a demascat coperta ca fiind falsă, subliniind că a fost distribuită de canale și pagini care răspândesc constant narațiunile false ale propagandei Kremlinului.

Redacția explică alte neconcordanțe

Echipa redacțională a revistei Charlie Hebdo a confirmat pentru AFP că aceasta nu este o copertă autentică într-un e-mail din data de 25 septembrie 2025.

Redacția Charlie Hebdo spune că, „în primul rând, această copertă prezintă personaje politice pe care nu le cunoaștem". Mai mult, „Charlie foarte rar înfățișează personaje simbolice, cum ar fi Europa (personajul de lângă Fortuna)”.

Ei atrag atenția și asupra unei posibile greșeli de ortografie: Legenda spune: „est de côté” („este deoparte”), în timp ce caricaturistul probabil a vrut să spună „est aux côtés” („este alături”).

"Aproape toate aceste coperți false sunt semnate cu aceeași semnătură modificată a aceluiași caricaturist Charlie cu numele Juin", scrie purtătoarea de cuvânt. "Este suficient să ne uităm la desenele lui Juin de pe site-ul oficial Charlie pentru a vedea că acesta nu este deloc stilul său."

O altă caracteristică care arată că este vorba de o copertă falsă, conform declarației: "Charlie nu pune aproape niciodată etichete pe personaje pentru a ajuta cititorii să le recunoască. Aici putem vedea că două personaje poartă o etichetă cu numele lor pe haine."

O tactică recurentă

Coperțile false atribuite Charlie Hebdo sunt o tactică obișnuită de dezinformare.

Potrivit unui raport Euronews, în iulie 2025, actorii pro-ruși au difuzat un număr fals care ataca mișcarea LGBT din Moldova. Imaginea susținea că „Moldova a ales o nouă religie” și arăta participanții la marșul Pride alungând un preot ortodox, care se inscrie in seria naratiunilor homofobe despre „religia Europei fiind sodomia”.

Însă Charlie Hebdo nu a publicat niciodată această copertă, a raportat Euronews. Numărul ediției și data de pe fals nu corespund nici ele cu arhiva revistei. Numărul autentic 1716, datat 11 iunie 2025, avea o primă pagină complet diferită, care îl ironiza pe ministrul francez de interne Bruno Retailleau pentru poziția sa față de industria pescuitului. Retailleau, liderul conservatorilor Les Républicains, a fost un oponent vocal al drepturilor LGBT, impotrivindu-se inclusiv împotriva legii franceze din 2013 privind căsătoria între persoane de același sex.

„Revista Charlie Hebdo este frecvent utilizată în operațiuni de dezinformare tocmai pentru că marca revistei este asociată cu satira dură și scandalul, iar această reputație conferă credibilitate instantanee falsurilor, publicul fiind „predispus să creadă că ‚ar putea fi real‘ chiar și fără dovezi”, a declarat dr. Nicolae Țîbrigan, sociolog și cercetător științific la Academia Română, într-un e-mail trimis AFP pe 18 septembrie 2025.

„Charlie Hebdo nu ar fi publicat niciodată o astfel de copertă, deoarece editorii revistei sunt interesați de alte subiecte”, a adăugat el, explicând că „propaganda pro-rusă vrea să exploateze notorietatea revistei franceze pentru a sugera că „chiar și Europa râde de Maia Sandu”, întărind ideea că guvernul este izolat și represiv”.

„Nu ar fi putut inventa nimic mai fals decât asta”, a spus el.

Strategia de fabricare a coperților Charlie Hebdo a fost utilizată pe scară largă pentru a răspândi dezinformarea, în special despre Ucraina, de la începutul invaziei ruse. Verificatorii de fapte ucraineni de la Disinfo Detektor au documentat cel puțin 14 astfel de titluri false.

Verificatorii de fapte AFP au identificat, de asemenea, mai multe coperți false ale Charlie Hebdo de la începutul invaziei ruse în Ucraina, de exemplu aici. În ianuarie 2023, AFP a demascat o colecție de șapte coperți presupuse ale săptămânalului, pe care purtătorul său de cuvânt le-a identificat ca fiind false în cadrul unui articol german de verificare a faptelor.

Pe 25 septembrie 2025, echipa editorială a Charlie Hebdo a declarat pentru AFP că: „În ceea ce privește motivațiile din spatele acestor coperți false, se pare, potrivit jurnaliștilor care au investigat acest fenomen, că aceste coperți sunt destinate cititorilor din țara de origine, pentru a-i face să creadă că presa internațională reflectă vreun eveniment din viața politică a țării din care provine această copertă falsă”. Potrivit acestora, Charlie Hebdo ar fi acum un titlu cunoscut în întreaga lume care ar fi utilizat și deturnat pentru a servi propaganda unor țări, adesea din Est.

Lorraine Redaud, redactorul dezinformare al Charlie Hebdo, a comentat, de asemenea, tendința coperților false într-un articol din septembrie 2022. „Propagandiștii ruși creează titluri false ale Charlie Hebdo pentru a convinge oamenii că ziarul nostru îl susține pe Putin”, a scris ea în raport. Dar caricaturiștii revistei „continuă să denunțe nebunia lui Putin”, a scris ea într-o declarație.

În mai 2025, revista a mers în instanță pentru copertele false ale Charlie Hebdo, în efortul de a-și apăra imaginea și de a identifica autorii „propagandei” aparent pro-ruse.

„Există o abordare aproape industrială care se accelerează, cu numeroase prime pagini de foarte bună calitate”, a declarat avocatul publicației, Richard Malka, pentru AFP la acea vreme. „Ar fi ușor să fii indus în eroare dacă nu ai fi familiarizat cu linia editorială a ziarului”, a adăugat Malka. „Există o intenție clară în spatele acestui lucru, care pare a fi propagandă pro-rusă.”

Revista Charlie Hebdo este cunoscută pentru publicarea de caricaturi și texte satirice originale și pentru criticile aduse personalităților religioase și politice. Reprezentarea profetului Mahomed a fost invocată de teroriștii islamiști ca motiv al atacului din 7 ianuarie 2015 asupra redacției, în care au fost uciși 12 persoane.

Image

Coperțile ziarului satiric francez Charlie Hebdo sunt afișate pe un ecran gigant în timpul unei mese rotunde pe tema „Cine vrea să ucidă libertatea de exprimare?” în cadrul unei seri de dezbateri și omagii, pe 9 ianuarie 2025 (AFP / Thomas SAMSON)

„Aceste tactici fac parte dintr-un model mai larg cunoscut sub numele de „Hahaganda” – utilizarea umorului, ironiei și falsurilor satirice pentru a ridiculiza adversarii și a transmite mesaje toxice într-o formă care pare amuzantă sau credibilă”, a spus Țîbrigan.

În Republica Moldova, „unde spațiul informațional este extrem de polarizat, astfel de falsuri au un dublu efect: discreditează liderii pro-europeni și alimentează percepția că «Occidentul își bate joc de valorile noastre»”, a explicat el.

„Miza reală este erodarea încrederii cetățenilor în instituții și în proiectul european prin emoție și ridiculizare”, a adăugat expertul.

Strategia de creare a titlurilor false este acum o practică obișnuită

Răspândirea titlurilor false de către mass-media consacrate este o practică obișnuită a agenților de dezinformare, potrivit lui Patrick Rössler, profesor de științe ale comunicării la Universitatea din Erfurt, care a fost contactat de AFP în legătură cu titlurile false anterioare ale Charlie Hebdo.

„Este interesant faptul că aceste falsuri nu sunt distribuite pur și simplu ca desene animate, ci sunt prezentate ca presupuse coperți de reviste. În mod evident, un brand media binecunoscut are rolul de a servi drept dovadă de autenticitate și de a contribui la transmiterea credibilității.”

În opinia sa, selecția frecventă a Charlie Hebdo nu este întâmplătoare: „Acest mijloc de informare în masă respectat și critic din Occident este ales în mod deliberat”, a scris el într-un e-mail datat 30 decembrie 2022.

Potrivit Lenei Frischlich de la Universitatea din Münster, cei care diseminează acest tip de dezinformare profită de reputația mass-media de încredere. „Credibilitatea este un factor important în procesele de persuasiune a publicului. Dacă etichetez o sursă ca fiind nefiabilă de la început, este mai puțin probabil ca conținutul său să fie preluat”, a explicat ea într-un e-mail datat ianuarie 2023. Ea a adăugat că un alt obiectiv al dezinformării care exploatează reputația presei consacrate este acela de a alimenta incertitudinea și neîncrederea față de mass-media.

AFP a analizat anterior coperțile false ale mass-mediei utilizate ca dezinformare, inclusiv o primă pagină a New York Times modificată pentru a prezenta liderul partidului de guvernământ din Coreea de Sud sau un titlu fals în revista The Economist care îi înfățișa pe Donald Trump și Vladimir Putin.