Înțeparea degetelor nu ajută o persoană care suferă un accident vascular cerebral, spun experții

În fiecare an, zeci de mii de români suferă un accident vascular cerebral, această afecțiune medicală fiind una dintre principalele cauze de deces și invaliditate în țară, avertizează autoritățile. Postări pe rețelele de socializare și articole publicate online în ultimii ani au răspândit afirmația falsă și potențial periculoasă potrivit căreia înțeparea cu un ac a vârfurilor degetelor victimei unui AVC îi va salva viața. Însă experții în sănătate avertizează că aceasta este o absurditate care ar putea pune în pericol sănătatea și viața unei persoane. Aceștia spun că tratarea unui accident vascular cerebral necesită echipamente și expertiză specială, iar cel mai important lucru care trebuie făcut este să se apeleze imediat la o ambulanță.

O postare pe Facebook însoțită de un videoclip distribuit de peste 11.000 de ori din 14 aprilie 2024 sugerează că o metodă care provoacă sângerare cu ajutorul unui ac poate salva vieți în cazul unui accident vascular cerebral și susține că aceasta este „o practică tradițională chineză, 100% eficientă”.

Potrivit acesteia și a altor câteva postări pe rețelele de socializare (aici din 2022) și articole (aici din 2015), acul trebuie sterilizat prin foc, iar apoi trebuie înțepat vârful degetului fiecărei victime, la câțiva milimetri de unghie, pentru a provoca sângerarea. Aceștia sugerează că, după câteva minute, victima ar trebui să-și recapete cunoștința, ca și cum ar fi înviat.  

Această afirmație falsă circulă de ani de zile. În 2006, New York Times a relatat un lanț de e-mailuri care răspândea aceeași afirmație falsă, precizând că aceasta nu avea nicio bază științifică (arhivat aici). O căutare pe Google a arătat că un articol cu aceste afirmații false a fost publicat în limba română încă din 2014. AFP a respins aceste afirmații de mai multe ori anterior, cum ar fi în engleză în 2019, în maghiară la sfârșitul anului 2021 și în bulgară în iulie 2023.

Image
Captură de ecran a postării false de pe Facebook, realizată pe 18 aprilie 2024

Ce este un accident vascular cerebral?

„Un accident vascular cerebral se produce atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă”, precizează pe site-ul său Alianţa Europeană pentru AVC , o coaliție de organizații de pacienți din peste 30 de țări europene.

„Acest lucru poate fi cauzat de un blocaj al unui vas de sânge din creier (un accident vascular cerebral ischemic) sau de o hemoragie dintr-un vas de sânge din creier (un accident vascular cerebral hemoragic). Cu cât fluxul sanguin este restabilit mai repede la nivelul creierului, cu atât mai multe șanse are cineva de a se reface cu bine”, mai explică pagina.

„Bolile cardiovasculare (MCV) sunt principala cauză de deces la nivel mondial, luând aproximativ 17,9 milioane de vieți în fiecare an”, precizează Organizația Mondială a Sănătății. Mai mult de patru din cinci decese cauzate de boli cardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, iar o treime dintre aceste decese au loc prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani, adaugă organizația (arhivat aici).

Bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, principala cauză de deces în România, unde în fiecare an au loc între 60.000 și 70.000 de accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, aproximativ 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale ischemice, iar restul sunt accidente vasculare hemoragice, precizează Asociația Pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).  

Organizația Mondială a Accidentului Vascular Cerebral afirmă că, la nivel global, unul din patru adulți cu vârsta de peste 25 de ani va suferi un accident vascular cerebral în timpul vieții. 

Care sunt semnele unui AVC?

Simptomele unui accident vascular cerebral pot varia, dar includ frecvent amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului. Alte semne pot include confuzie bruscă, probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii, dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi, probleme de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării și o durere de cap bruscă și severă (arhivat aici sau aici). 

„Recunoașterea primelor simptome ale unui accident vascular cerebral nu este dificilă pentru ceilalți, dar în cele mai multe cazuri NU ESTE ÎNVĂȚATĂ DE VICTIMĂ. De aceea, toată lumea (în special persoanele tinere și sănătoase) ar trebui să se familiarizeze cu primele simptome ale unui accident vascular cerebral”, a declarat pentru AFP, pe 27 iulie 2023, profesorul asociat Rosen Kalpachki, șeful clinicii de boli neurologice a Spitalului Universitar St. Anne din Sofia. 

El a subliniat simptomele de „deformare bruscă a feței, pierderea forței unui braț sau schimbarea vorbirii”. „Dacă apariția chiar și a unuia dintre aceste simptome este observată la persoana de lângă tine, atunci trebuie să se apeleze IMEDIAT la Urgențe sau să fie transportată prin orice mijloace la cea mai apropiată unitate medicală care are o echipă pregătită pentru tratarea accidentului vascular cerebral. Unui accident vascular cerebral nu i se poate răspunde decât în primele ore de la declanșare”, a spus Kalpachki. 

Pentru a recunoaște simptomele unui accident vascular cerebral, autoritățile internaționale din domeniul sănătății recomandă testul FAST, denumit astfel datorită abrevierii cuvintelor englezești Face, Arms, Speech and Time (față, brațe, vorbire și timp). Acest test este utilizat în întreaga lume.   

Înțeparea degetelor cu un ac este 'un nonsens', spun experții

„Nu există absolut nicio bază științifică pentru tratarea accidentelor vasculare cerebrale prin această tehnică cu ace”, a declarat pentru AFP Didier Leys, profesor de neurologie la Universitatea din Lille și redactor-șef al European Journal of Neurology, într-un e-mail din 18 aprilie 2024. 

Werner Hacke, profesor senior de neurologie la Universitatea din Heidelberg, în Germania, a catalogat, de asemenea, afirmațiile ca fiind „complet absurde”, calificându-le drept „periculoase”, într-un e-mail trimis către AFP pe 17 aprilie 2024. 

„O înțepătură cu acul oriunde pe corp NU SALVEAZĂ împotriva unui accident vascular cerebral. Nu există nicio logică medicală, biologică sau chiar teoretică în această afirmație”, a mai explicat Kalpachki în iulie 2023. Potrivit acestuia, chiar dacă un astfel de sfat își caută temeiul în principiile reflexologiei, adică prin înțepătura degetului pentru a afecta o anumită zonă din creier, nu poate ajuta o persoană cu un accident vascular cerebral „deoarece un accident vascular cerebral rezultă din deteriorarea primară a vaselor de sânge din creier”.  

„Sângerarea era o tehnică folosită pentru orice (chiar și pentru hemoragii!) în secolul al XVII-lea, dar medicina s-a îmbunătățit în ultimele patru secole”, a declarat profesorul Leys.

Sângerarea reprezintă prelevarea de sânge de la o persoană pentru a gestiona anumite boli și afecțiuni. Se credea că ajută la eliberarea organismului de fluidele impure și a fost practicată din antichitate până în secolul al XIX-lea, când a apărut medicina modernă. În prezent, nu se mai practică.  

Rugat să comenteze afirmația care circulă pe rețelele de socializare potrivit căreia ar trebui să se înțepe degetele unei victime a unui accident vascular cerebral, Dr. Boyko Milkov, neurolog la Spitalul Național de Cardiologie din Sofia, a declarat într-o conversație telefonică cu AFP la 25 iulie 2023: „Cu siguranță nu este ceva ce ar trebui să se facă”.

„Nu există decât un singur lucru de făcut - solicitați imediat asistență medicală de urgență. Vorbim despre simptomele unei afecțiuni care pune în pericol viața. Dacă aveți informația că ambulanța întârzie, este chiar indicat să mergeți la un spital care are un departament de neurologie cu transport propriu”, a spus el.  

„Timpul este esențial”, a declarat pentru AFP, în august 2019, neurologul Dilraj Singh Sohi, șeful unității de accidente vasculare cerebrale de la Spitalul Universitar Aga Khan din Nairobi. „Cu fiecare minut care trece, milioane de neuroni din creier mor în timpul unui accident vascular cerebral. Știm că, cu cât ajungi mai repede la unitatea medicală potrivită, cu atât mai bun este rezultatul, deoarece tratamentul este posibil doar în primele ore după accidentul vascular cerebral.”

„Durerea cauzată de rănirea uneia dintre cele mai sensibile părți ale corpului poate crește tensiunea arterială a pacientului, ceea ce poate agrava un accident vascular cerebral. În plus, dacă acul nu este curat, există riscul de infecție”, a spus el. 

Potrivit profesorului Leys, pentru accidentele vasculare cerebrale sunt validate diferite „tratamente dovedite eficiente pentru a crește proporția pacienților care supraviețuiesc fără handicap sau fără dependență”, în funcție de tipul și gravitatea acestora. El a amintit ghidurile Organizației Europene a Accidentelor Vasculare Cerebrale (aici), potrivit cărora unitățile specializate de îngrijire a accidentelor vasculare cerebrale sunt esențiale.

În cazul accidentelor vasculare cerebrale ischemice, tratamentele includ administrarea de medicamente pentru distrugerea cheagurilor, îndepărtarea cheagurilor din vasele mari de sânge și terapia cu aspirină. În cazul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice, este necesară scăderea tensiunii arteriale în prima oră de la internare, iar în anumite cazuri poate fi luată în considerare o intervenție chirurgicală minim invazivă. 

Medicina tradițională chineză

Informațiile din aceste postări și articole prezintă în mod eronat acupunctura utilizată în medicina tradițională chineză, a declarat pentru AFP în iulie 2022 Wendy Wong, fost lector la Universitatea chineză din Hong Kong și practician autorizat de medicină tradițională.

„Conform sistemului național de sănătate chinez, accidentele vasculare cerebrale sunt tratate în spitalele chinezești în combinație cu acupunctura, precum și cu medicina occidentală”, a spus ea.

„Regulile medicinei tradiționale chinezești variază de la o țară la alta, așa că recomandăm să căutați tratament la medici occidentali cât mai curând posibil”, a adăugat ea. ”Prima persoană care tratează un pacient cu accident vascular cerebral ar trebui să fie un expert medical”. 

AFP a demontat alte afirmații înșelătoare sau false legate de sănătate aici.  

Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?

Contactează-ne