Președintelele Moldovei nu a spus că este împotriva unirii cu România și aderării la UE

„Maia Sandu nu vrea ca Republica Moldova să să se unească cu România și să intre automat în UE #tradare”, arată o postare de pe Facebook din 28 iunie 2021, făcută de un canal de știri local, 10TV Moldova, și distribuită de peste 370 de ori de atunci. 10TV Moldova este un post de televiziune local unionist, lansat acum câțiva ani. În prezent, acesta își arată sprijinul pe pagina principală a site-ului său pentru Alianța pentru Uniunea Românilor, un partid naționalist de dreapta care a fost fondat pentru prima dată în România, extins recent în Moldova și care acum este acum unul dintre partidele candidate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Postarea distribuie o versiune tăiată, de 23 de secunde, dintr-un videoclip care este vechi de patru ani, lucru pe care televiziunea de știri nu îl specifică. Videoclipul a fost de fapt filmat pe 10 septembrie 2017, în cadrul unui Congres extraordinar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care Maia Sandu l-a condus anterior. În videoclipul postat pe Facebook, Maia Sandu a spus, în calitate de lider al partidului: „Noi considerăm că nu este real ca UE să permită unui stat membru să înghită un teritoriu .... Deci cei care cred şi promit că pot să facă unirea astăzi sau mâine îşi asumă această promisiune, dar noi o credem nerealistă”. 

Cu toate acestea, chiar și în acest scurt extras, Maia Sandu nu spune în mod explicit că „nu vrea” unirea, așa cum arată 10TV Moldova în descrierea sa pentru videoclip.

Image

Captură de ecran cu postarea de pe Facebook realizată pe 9 iulie 2021

Acest lucru devine și mai clar atunci când este ascultată versiunea mai lungă a videoclipului găsit aici pe Youtube: pe lângă faptul că sunt vechi de patru ani, citatelor din versiunea postată pe Facebook le lipsește contextul. 

În versiunea completă a videoclipului, declarația Maiei Sandu este mai nuanțatată și este și mai clar că nu vorbește despre faptul că „nu vrea” unirea. Ea a afirmat că partidul său „a spus întotdeauna că relațiile cu România sunt cele mai importante”, adăugând: „avem în rândul nostru mulți membri care împărtășesc dezideratul unirii cu România” și că „știu că o mare parte din cetățenii Republicii Moldova consideră că aceasta este soluția pentru a îndrepta lucrurile în Republica Moldova”. 

Cu toate acestea, adaugă ea, „membrii din noul birou PAS considerăm că nu este real ca Uniunea Europeană să permită unui stat membru să înghită un teritoriu care este corupt, care este divizat, care nu are stat de drept și toate celelalte păcate pe care le are astăzi Republica Moldova”. 

La acea vreme, Maia Sandu critica în repetate rânduri clasa politică din Moldova, inclusiv pe președintele de atunci, Igor Dodon, și insista că principala problemă cu care se confruntă țara este corupția. Maia Sandu nu era atunci președintele Republicii Moldova. Ea pierduse alegerile prezindențiale din noiembrie 2016 cu doar patru procente în favoarea candidatului prorus lui Igor Dodon. Sandu ocupa funcția de președinte al partidului pe care îl înființase, Partidul Acțiune și Solidaritate. 

„Deci cei care cred şi promit că pot să facă unirea astăzi sau mâine îşi asumă această promisiune, dar noi o credem nerealistă”, a continuat ea. „În primul rând din perspectiva UE, pentru că trebuie să îndeplinim nişte condiţii clare şi în al doilea rând pentru că trebuie să existe consens naţional la acest subiect. Aceasta poate fi doar o decizie democratică a oamenilor care locuiesc pe acest teritoriu. Nu poate fi impusă sau făcută unirea aşa cum s-a întâmplat altă dată”, a mai spus Sandu la congresul din 2017. 

Pozițiile lui Sandu cu privire la unire pe parcursul anilor

În februarie 2016, anul în care Maia Sandu a candidat pentru prima oară la președinție, aceasta a spus că dacă va exista un referendum pentru unirea cu România personal, ar vota „da” (aici, aici, aici). „Dacă s-ar întâmpla referendum pentru unire, eu personal aș vota „Da”, dar asta nu înseamnă că restul membrilor ... ar face la fel. Părerile sunt împărțite aici. O poziție oficială a acestui partid pe care o să îl creăm nu pot să o exprim eu pentru că nu nu cunosc, acestea sunt lucruri pe care o să le decidem”, a explicat într-un interviu la ProTV Chișinău.  

În 2018, ea a spus de mai multe ori - aici și aici (4:25) - că această unire ar putea avea loc, dar această decizie aparține cetățenilor. 

Într-un interviu din martie 2018, Maia Sandu a spus că „unirea este o opțiune”, dar depinde de modul în care se vor întâmpla lucrurile și dacă va apărea la un moment dat „o oportunitate geopolitică”. Ea a adăugat că, deși „o discuție foarte serioasă pe unire este necesară”, într-o situație „în care propaganda rusă e peste tot și orice discuție este isterizată de către Moscova și forțele pro-ruse, e foarte greu să ai o dezbatere obiectivă”. 

În 2020, în timpul campaniei sale prezidențiale, ea a repetat că acest lucru va fi decis de cetățeni, nu de partide sau de politicieni (aici, aici). 

AFP nu a găsi alte declarații publice ale Maiei Sandu din ultimele luni despre unirea dintre Moldova și România. 

AFP a luat legătura cu Președinția Republicii Moldova, care a confirmat că președintele Maia Sandu nu a menționat nimic cu privire la uniune în ultimele șase luni. Biroul președintelui moldovean a transmis pentru AFP pe 8 iulie 2021 că nu poate face alte comentarii.

Alegerile viitoare și dorința Moldovei pentru unire

Dorința de unificare, care a început să devină tot mai populară din anii 1990, a fluctuat pe ambele maluri ale râului Prut de-a lungul anilor. Iată o analiză recentă a ideii de unire. 

Politicienii își reiterează de obicei poziția cu privire la unificare în campaniile electorale. Unele partide candidate la viitoarele alegeri parlamentare s-au declarat în favoarea uniunii, cum ar fi Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), Partidul “Democrația Acasă” și Partidul Unității Naționale, lucru ce stârnit din nou dezbaterea în jurul unirii. 

Vlad Bilețchi, liderul AUR, de exemplu, a declarat la 1 iulie 2021 (aici) că unirea Republicii Moldova cu România este realizabilă în termen de 4-5 ani, dacă va exista dorință politică atât la Chișinău, cât și la București.

În programul lor pentru alegerile parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate pe care l-a condus Maia Sandu nu are nicio mențiune cu privire la unire. Partidul spune totuși (la pagina 40) că una dintre acțiunile lor prioritare este „valorificarea  Parteneriatului Strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și aprofundarea acestei relații speciale bilaterale, bazată pe valori comune”. 

Un sondaj recent din 1 iulie 2021 arată că jumătate dintre cetățenii din Moldova nu ar vota pentru unire. Conform acestui sondaj publicat de platforma Watchdog.me și de Institutul de Politici Publice din Republica Moldova, 50,6% dintre respondenți susțin că vor vota împotriva unirii, în timp ce doar 25% dintre cei chestionați spun că vor vota pentru unirea cu România. 

În ceea ce privește România, în iunie 2021, Centrul de Cercetări Sociologice LARICS a arătat că 69,6% dintre români doresc unirea, în timp ce 18,6 sunt împotrivă. LARICS are un istoric al modului în care cifrele s-au schimbat de-a lungul anilor pe site-ul său. 

Image

Românii participă la un miting în care cer guvernului să ia măsuri pentru unirea României și a Moldovei, pe 22 octombrie 2016, la București, România. ( AFP / ANDREI PUNGOVSCHI)

Cum s-ar putea întâmpla Unirea

După cum arată mai multe mențiuni de-a lungul anilor, o potențială unire a Republicii Moldova cu România ar trebui să treacă printr-un referendum care ar schimba Constituțiile celor două țări. 

Conform Constituției Republicii Moldova, „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale” (articolul 142). Constituția nu spune cine are voie să inițieze acest tip de referendum. Cu toate acestea, atât Parlamentul (articolul 66), cât și președintele (articolul 88) pot cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la chestiuni de interes național. 

Pe de altă parte, Constituția României afirmă mai clar că președintele României este cel care poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la problemele de interes național, după consultarea Parlamentului (articolul 90). 

În martie 2018, Parlamentul României, reunit într-o sesiune festivă dedicată zilei unirii Basarabiei cu România, a votat o declarație în care Bucureștiul își afirmă disponibilitatea de a răspunde pozitiv „oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova”.