Un videoclip cu protestele Euromaidan din 2014 este prezentat în mod fals ca fiind un protest recent

„Început de an în forță!! Europa clocotește!”, spune această postare de pe Facebook din 3 ianuarie 2022, care a fost distribuită de peste 2,100 de ori de atunci. Postarea publică un videoclip scurt de înaltă calitate care arată ciocniri între sute de protestatari care poartă căști de protecție, caguele negre și bâte, scandează și lovesc ofițerii forțelor de securitate în timp ce sunt înconjurați de un fum roșu puternic și de mici explozii.

Image

Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 4 ianuarie 2021

În timp ce unii utilizatori subliniază că acesta este un videoclip din Ucraina în 2014, mulți alți utilizatori care au vizionat videoclipul cred că este de la un protest recent: „Bravoooo lor așa trebuie să facem și noi pînă cînd ne lovesc Polițiști și cu Jandarmi .... să ne căpătăm libertatea și fără măști și restricții”, spune un comentariu care face referință la măsurile anti-COVID din România. „Așa trebuie făcut peste tot daca vrem să scăpăm de pandeme”, spune un altul. „Felicitari lor, curând va fi și la noi”, adaugtă un utilizator, în timp ce altul spune că persoanele din imagine „știu să-și recapete libertatea”.

Cu toate acestea, videoclipul nu este nou și nu arată proteste recente. De fapt, a fost filmat în ianuarie 2014 la protestele pro-europene cunoscute sub numele de „protestele Euromaidan” de la Kiev, capitala Ucrainei, așa cum și-au dat seama mulți alți utilizatori de Facebook.

În videoclipul distribuit pe rețelele de socializare pot fi observate mai multe indicii vizuale, cum ar fi litera „D” într-un romb în primul cadru - care este sigla clubului de fotbal profesionist ucrainean cu sediul la Kiev, Dynamo Kyiv, urmat de un cadru care arată un bărbat purtând o vestă roșie pe care poate fi citit „преса” (cuvântul ucrainean pentru „presă”). Steagul ucrainean bicolor albastru-galben (secunda 35), precum și steagul roșu-negru (secunda 50) care aparține Armatei Insurecţionale Ucraineane (UPA) și este folosit de protestatarii naționaliști pot fi și ele văzute și în videoclip ca indicii că acesta a fost făcut în Ucraina.

Videoclipul a suprapus pe el filigranul RT Ruptly. Ruptly este o agenție de știri video rusă, cu sediul în Berlin, Germania. Este o filială a rețelei ruse de televiziune controlată de stat RT (cunoscută anterior ca Russia Today).

În urma unei căutări inverse de imagini, AFP România a aflat că videoclipul original a fost publicat pe 19 ianuarie 2014 pe contul de Youtube al RT aici. În descrierea videoclipului, agenția scrie: „în urma revoltelor din centrul Kievului din 19 ianuarie, peste 30 de polițiști au fost răniți, mulți au fost internați în spital, iar patru sunt în stare gravă”.

Image

Comparația capturilor de ecran făcute la videoclipul postat pe Facebook (stânga) și videoclipul original Ruptly postat pe Youtube (dreapta) realizată pe 4 ianuarie 2022

O căutare pe site-ul Ruptly a găsit mai multe videoclipuri similare disponibile din Ucraina realizate pe 19 ianuarie 2014 la același protest. Printre acestea, se găsește și videoclipul distribuit în prezent în postarea înșelătoare de pe Facebook. În descrierea videoclipului de pe site, Ruptly a relatat: „Capitala ucraineană Kiev a izbucnit în violență duminică, în timp ce manifestanții antiguvernamentali au ieșit în stradă, sfidând noua legislație anti-protest”.

„Confruntările au venit în continuarea unui miting antiguvernamental de la începutul zilei. Protestatarii care purtau căști de protecție, bețe de sudură și rachete de semnalizare s-au bătut cu forțele de securitate din jurul clădirilor guvernamentale în lupte corp la corp. Potrivit poliției, activiștii au aruncat și grenade fumigene și au dat foc vehiculelor”, a adăugat acesta.

În aceeași zi, AFP a relatat că mitingul din 19 ianuarie 2014 a reunit aproape 200,000 de protestatari pro-europeni. În timp ce mitingul din Piața Independenței, cunoscută și sub numele de Maïdan (Maidan Nezalezhnosti), se apropia de sfârșit, câteva sute de manifestanți, unii purtând eșarfe sau chiar cagule, au încercat să treacă un cordon de polițiști din apropierea pieței pentru a merge spre Parlament.

Pe drum, au confiscat dube de poliție, dându-le foc în timp ce aruncau cu pietre și bombe fumigene în polițiști, care au răspuns cu gaze lacrimogene, grenade paralizante și bastoane. Mai multe cadre din videoclipul postat pe rețelele de socializare au fost, de asemenea, surprinse de AFP în imagini, cum ar fi cel care arată sigla „Dynamo Kyiv” și altul care arată oameni ajutând un protestatar rănit.

Image

Captură de ecran a Forumului AFP care arată imagini de la protestul din 19 ianuarie 2014 de la Kiev, realizată pe 5 ianuarie 2022

Incidentul a fost relatat pe larg de către mass-media, inclusiv aici, aici sau aici.

Image

Oamenii ajută un protestatar rănit după luptele dintre poliție și protestatari pe 19 ianuarie 2014, în timpul unui miting din centrul capitalei ucrainene Kiev, într-o demonstrație față de noi restricții împotriva protestelor. ( AFP / Anatoliy STEPANOV)

Protestele pro-europene - cunoscute și sub numele de Euromaidan - au început în Ucraina în noaptea de 21 noiembrie 2013, când cetățenii ucraineni au început spontan să protesteze la Kiev, ca răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și alegând în schimb să strângă legăturile cu Rusia.

Obiectivul protestelor s-a extins rapid, oamenii cerând demisia președintelui Viktor Ianukovici și a guvernului său din cauza corupției și abuzului de putere. Protestele Euromaidan s-au încheiat în noaptea de 22 februarie 2014, când Ianukovici a fugit în Rusia cu un zbor charter, dar au condus la revoluția ucraineană din 2014, cunoscută sub numele de „Revoluția demnității”, unul dintre cele mai ample evenimente din cea mai nouă istorie a Ucrainei în ceea ce privește protecția drepturilor omului.

Mai multe proteste au avut loc la sfârșitul anului 2021 în Ucraina, inclusiv în capitala Kiev, împotriva campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului și a noilor restricții care au fost impuse pentru a limita creșterea numărului de infectări, două dintre ele având loc în luna noiembrie (aici, aici). De atunci, nu au mai fost raportate alte proteste.

În România, protestele împotriva măsurilor Covid-19 s-au intensificat la sfârșitul anului 2021. Un protest violent, convocat de liderii partidului parlamentar naționalist AUR, a avut loc în fața Parlamentului pe 21 decembrie împotriva aprobării legii care impune Certificatul digital COVID pentru accesul la locul de muncă.

Image

Oamenii se roagă în timp ce o femeie ține o pancartă cu „STOP Certificat Verde” în timpul unui protest în fața sediului Parlamentului României din București, 21 decembrie 2021. ( AFP / Daniel MIHĂILESCU)

Câteva mii de protestatari s-au strâns dimineața, iar la prânz au pătruns cu forțaîn curtea Parlamentului, dărâmând o poartă de acces. Protestatarii au vandalizat mai multe mașini, inclusiv o mașină a Ambasadei SUA. Au mai amenințat că vor intra în Senat, dar după ce au fost opriți de jandarmi au plecat în cele din urmă către guvern. Câteva sute de persoane au fost identificate ulterior de Jandarmeria Română și au fost sancționate contravențional.

Anterior acestei manifestări, aproape 500 de persoane, inclusiv unele venite din alte orașe din țară, au protestat de ziua națională a României, pe 1 decembrie, în Piața Universității din Capitală, împotriva restricțiilor COVID impuse de autorități. Mai multe persoane au protestat și dimineața, lângă Arcul de Triumf, chiar înainte de începerea paradei de Ziua Națională.