Cum lucrăm

O dată cu abilitățile din jurnalismul tradițional, ca să verificăm informația online, folosim o serie de unelte simple, bun simț și multă precauție. Scopul e să arătăm transparent pașii pe care-i facem pe parcursul procesului de verificare.

Identificarea sursei

O mare parte din informațiile false implică imagini vechi scoase din context. Pentru a identifica sursa pornim cu o căutare inversată, introducând imaginea într-unul din motoarele de căutare ca să vedem dacă a mai apărut online în trecut. Un click dreapta pe o fotografie în browser-ul Google Chrome prezintă opțiunea „caută imaginea cu Google”. Motorul de căutare se va uita în baza sa de date să vadă dacă există imagini similare indexate.

Folosim în mod curent și recomandăm extensia noastră Invid/We Verify extension (vezi mai jos) care oferă o selecție de motoare de căutare, inclusiv printre care Google, Bing (Microsoft), Yandex (rusesc), TinEye (după imagini, nu după cuvinte cheie) și Baidu (chinezesc), cu un simplu click dreapta pe imagine, odată ce ați instalat extensia.

Căutarea inversată nu dă rezultate mereu, fie pentru că o imagine n-a fost niciodată publicată pe internet, ori pentru că nu a fost încă indexată. Uneori, motoarele care fac căutarea inversată pot fi induse în eroare de o imagine care a fost întoarsă, cum am întâlnit, spre exemplu, în acest material despre premierul canadian Justin Trudeau. Prin urmare ne uităm cu atenție la indicii vizuale (cum ar fi firmele magazinelor, plăcuțe stradale, arhitectură, vegetație, plăcuțe de înmatriculare) ca să găsim locația sau datele unei imagini.

În timpul unei investigații despre un video filmat în Creta, am găsit locația prin Google Maps, după ce am remarcat forma plajei.

Imaginile sau video-urile nu sunt niciodată dovezi de sine stătătoare. Trebuie să verificăm și corelația dintre o imagine și informații cum ar fi data la care a fost publicată și detaliile incluse, cum ar fi starea vremii.

Când avem a face cu imagini suspecte, ne străduim să obținem fișierele originale ca să determinăm dacă au fost modificate.

Identificarea originii unei afirmații sau a unui citat

Un simplu copy/paste a unui paragraf de text într-un motor de căutare poate deseori să ducă la concluzia că a mai apărut online și la identificarea sursei. Citate legate de politicieni sunt des luate de pe site-uri de parodie.

Dacă un comentariu a fost atribuit unei persoane, căutăm o sursă de încredere (o înregistrare audio sau video, o transcriere oficială) dar ne uităm și la conturile personale din online ale persoanei respective pentru o verificare ulterioară. Putem și să contactăm direct persoana. Când avem a face cu informații cantitative, căutăm studiul original și metodologia sa.

Verificarea video-urilor

Extensia INVID/We Verify Chrome extension, dezvoltată în colaborare cu AFP, ne permite să tăiem un video în thumbnail-uri (prin tab-ul „Keyframes”). Ulterior extensia realizează câteva căutări inversate cu aceleași imagini.

Poate fi de mare ajutor dacă suspectați că o imagine a fost inversată, deoarece extensia permite inversarea imaginii (accesați ”Magnifier” → inserați imaginea → „More filters” → „Flip” → „Apply”).

Verificarea încrucișată a informației

Dacă o imagine sau informație distribuită pe internet pare suspectă - mai ales dacă nu citează o sursă, unul dintre primele noastre reflexe este să studiem comentariile pe care le primește. Unele ar putea să ofere informații contradictorii sau să ridice întrebări apropos de veridicitatea postării.

Dacă o persoană sau o organizație este menționată, putem să-i contactăm pentru a obține versiunea lor în ce privește evenimentele. Dacă o postare îndoielnică se bazează pe o fotografie sau un video, vom căuta alte imagini de la același eveniment ca să le comparăm. Încercăm să contactăm autorul imaginii și, dacă e posibil, să-i găsim și să-i cităm.

Contactarea surselor potrivite

Des întâlnim teme despre care nu avem cunoștințe prealabile. În aceste cazuri, colaborăm cu jurnaliști AFP cu expertiză pe un anumit subiect, regiune sau limbă. Colaborăm îndeaproape cu echipa de fact-checking a AFP la nivel mondial.

Nu doar pe internet

Pentru anumite verificări, internetul și telefonul nu sunt suficiente. Uneori - cum se întâmplă în jurnalism în general - trebuie să fim pe teren.

În iulie 2018 am rugat un jurnalist AFP din Kuwait să verifice un video care devenise viral. Multe publicații pretindeau că video-ul arăta un bărbat saudit care ataca un recepționer într-un spital din Londra. Dar verificările noastre online ne-au indicat altă direcție: atacul ar fi avut loc într-o clinică veterinară din Kuwait City.

Jurnalistul nostru a vizitat clinica pe care o identificaserăm pe internet și a confirmat că era același loc, și a și obținut o declarație de la veterinarul atacat în video. Aici găsiți verificarea.

Păstrarea dovezilor, editare

Folosim unelte de arhivare, precum Wayback Machine sau Perma CC, ca să evităm să facem trafic unor surse de informație falsă și ca să avem o evidență în caz că postarea inițială e schimbată mai târziu sau dispare. Un editor senior verifică fiecare material înainte să fie publicat online.

Politica de corecții

Dacă facem vreo eroare factuală, o vom corecta și nota în articolul original. Va fi clar marcată drept „CORECȚIE” la capătul articolului, cu data modificării și o explicație. Dacă greșeala e semnificativă vom înlătura articolul și vom lăsa o explicație.

Clarificările sau actualizările vor fi menționate la finalul unui articol.

Unealta de verificare a unei afirmații

AFP folosește unealta de verificare Claim Review în procesul de fact-checking. Aceasta cuprinde informații cum ar fi afirmația care este enunțată, cine a făcut afirmația și care a fost verdictul. Asta permite motoarelor de căutare, cum ar fi Google sau Bing, să prezinte cu ușurință verificările ca răspuns la căutări legate de afirmații anume.

Programul Facebook

AFP face parte din programul Third-Party Fact-Checking creat de Facebook. Luăm în considerare materiale semnalizate de către Facebook ca parte a materialelor pe care le investigăm.

Operațiunile de fact-checking ale AFP primesc susținere directă prin programul Facebook. Conținut evaluat drept „fals” de către fact-checkeri este prezentat mai jos în News Feed astfel încât să fie văzut de mai puțini oameni.

Conținutul nu este șters ca rezultat al evaluării.

 

 

Emiterea unei corecții sau disputarea unei evaluări

AFP poate lua în considerare să înlăture evaluarea unei postări pe Facebook dacă autorul conținutului demonstrează că a fost corectată. După cum este deja precizat pe Facebook, utilizatorul ar trebui să contacteze direct fact-checkerii AFP pentru a contesta o evaluare a unei verificări scrise de AFP.

Postarea originală nu trebuie ștearsă întrucât acesta va face imposibilă orice corecție.