Mamografia salvează vieți, iar experții sunt de acord că este o procedură de diagnosticare sigură
- Publicat pe 12 Decembrie 2023, la 15:16
- 18 minute de citit
- De: Ivan FISCHER, AFP Croația
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
Copyright © AFP 2017-2024. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„Mamografia este cea mai mare crimă organizată împotriva femeilor”, spun mai multe postări pe Facebook în limba română din octombrie 2023, distribuite de sute de ori (aici, aici, aici). „Femeile care merg la mamografii probabil nu sunt conștiente de răul pe care și-l fac singure”, spun acestea.
Afirmațiile enumerate în postare spun că majoritatea rezultatelor pozitive pentru cancer sunt greșite, că examenul în sine stimulează creșterea tumorilor, că femeile sănătoase pot face cancer după o mamografie și că Elveția este prima țară din lume care interzice aceste examene.
Însă toate aceste afirmații sunt fie bazate pe date interpretate greșit, fie incorecte din punct de vedere faptic, au declarat experții. Reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății și experți radiologi au confirmat pentru AFP că niciuna dintre afirmații nu are o bază factuală. Aceștia au identificat cele mai probabile surse pentru afirmațiile false enumerate în postare și au declarat că mamografia rămâne cea mai bună metodă imagistică disponibilă pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
Postarea în limba română este o traducere a unei postări din 7 octombrie 2023 pe Facebook în limba bosniacă, care este citată ca sursă a afirmațiilor. Versiuni traduse ale postării din 7 octombrie, care citează de asemenea ca sursă postarea originală, au apărut și în alte limbi, cum ar fi poloneză, franceză și finlandeză, unde a fost de asemenea distribuită de mii de ori.
Postul prezintă cinci argumente împotriva examinărilor mamografice ca listă de verificare. Pentru fiecare dintre ele, am încercat să aflăm de unde ar fi putut proveni aceste informații și am consultat experți pentru a verifica dacă există vreun adevăr în ele.
Falsul pozitiv nu înseamnă diagnosticare greșită
Prima afirmație este că până la 50-60% din rezultatele pozitive sunt de fapt false. „Deci, fiind diagnosticat cu cancer de sân în 50-60% din cazuri, se dovedește că nu a existat deloc!!”, susține postarea.
Am folosit cuvinte cheie pentru a căuta pe internet studii științifice care ar putea susține această afirmație și am găsit un studiu realizat în 2022 de oamenii de știință de la Universitatea din California, Davis, publicat în revista medicală JAMA Network Open în martie 2022 (arhivat aici). Comunicatul de presă al UC Davis Health referitor la același studiu are un titlu (arhivat aici) în care se afirmă următoarele „Jumătate dintre femei se confruntă cu mamografii fals-pozitive după 10 ani de screening anual”.
După cum se menționează în articol și în studiu, un „fals pozitiv” este atunci când o mamografie este considerată anormală, dar nu există cancer la sân.
Studiul notează că aproximativ 12% dintre mamografiile de screening 2D sunt rechemate pentru mai multe analize, în timp ce doar 4,4% dintre aceste rechemări, sau 0,5% în total, se încheie cu un diagnostic de cancer. Cifra de 50% reprezintă probabilitatea agregată, pe o perioadă de zece ani, ca o femeie să fie rechemată pentru controale suplimentare. Această cifră este mai mică în cazul femeilor mai în vârstă și al femeilor care își fac examene mamografice la fiecare doi ani.
„Pentru a depista precoce cancerul de sân, trebuie să fim atenți și să investigăm orice descoperire potențial anormală. Așadar, femeile nu ar trebui să fie îngrijorate dacă sunt rechemate pentru imagistică suplimentară sau biopsie. Marea majoritate a acestor rezultate se dovedesc a fi benigne”, a explicat Thao-Quyen Ho, cercetător la Școala de Medicină UC Davis și co-autor principal al studiului, în comunicatul de presă al Universității.
„Postarea e tendențioasă și încearcă să manipuleze informațiile pentru a descuraja depistarea de cancere mamare prin mamografie", a declarat pentru AFP, pe 1 decembrie 2023, conferențiarul universitar dr. Șerban Negru de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș (UMFT).
Într-adevăr, o „proporție semnificativă dintre rezultatele suspicioase la mamografie se dovedesc a fi în final negative”, a spus Negru, explicând că „rezultat imagistic nu e categoric pozitiv, doar ridică o suspiciune, mai mare sau mai mică”. „O parte dintre mamografii identifica astfel de leziuni suspicioase, care se dovedesc în final benigne”, a mai spus profesorul.
„Acestea nu sunt diagnostice false, ci solicitări de examene suplimentare”, a declarat Aleksandar Ivković, radiolog la centrul de diagnosticare Neo-Mag din Niš, Serbia, într-un e-mail trimis pe 2 noiembrie către AFP.
Radiologul Paula Gordon, profesor clinician în cadrul Departamentului de Radiologie de la Universitatea din British Columbia, a declarat de asemenea pentru AFP într-un e-mail din 5 noiembrie că falsurile pozitive nu sunt diagnostice greșite. „Termenul de fals pozitiv este înșelător. Este folosit pentru a însemna 'alarmă falsă', adică se observă o anomalie la o mamografie de screening care merită un studiu suplimentar”, a declarat Gordon.
Gordon a citat date din țara sa. „În Canada, în medie, la fiecare 1.000 de mamografii de screening, 70 de femei vor fi rechemate pentru mai multe imagini. Unele vor avea nevoie doar de una sau două imagini suplimentare la mamografie, altele vor avea nevoie de ultrasunete. Din cele 70, 11 vor avea nevoie de o biopsie cu acul făcută cu congelare locală. Dintre cele 11 biopsii cu ac, 4 femei vor fi diagnosticate cu cancer de sân”, a spus Gordon într-un e-mail.
Compresia și radiațiile folosite în examinări sunt sigure
A doua afirmație din postare este că sânii sunt supuși unei „greutăți mari” de 10kPa și că „sănătos, foarte sensibil, țesutul glandei laptelui este bombardat de raze radioactive”. Însă afirmațiile sunt prezentate într-o manieră înșelătoare, făcând să pară că presiunea sau radiațiile, sau ambele, sunt dăunătoare pentru pacienți. Experții au confirmat pentru AFP că nu este cazul.
„Compresia este necesară în timpul unei mamografii pentru a împrăștia țesutul, astfel încât cancerele să poată fi observate și pentru a subția sânul, astfel încât să fie nevoie de mai puține radiații. Și este doar pentru câteva secunde”, a declarat Gordon pentru AFP. „Compresia este inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie chinuitoare”.
Ivković a declarat că presiunea de 10,4kPa este „considerată sigură și poate provoca durere la aproximativ 7% dintre femei” și că nu există alte consecințe dăunătoare. „Ca un memento, presiunea atmosferică este, în medie, de 101.454kPa”, a spus Ivković.
„Presiunea exercitată de dispozitivul mamografic poate fi incomodă, posibil neplăcută uneori, dar asta nu are nicio altă repercursiune dincolo de cele câteva minute de examinare”, a mai spus Șerban.
Postul menționează „razele radioactive”, care nu există, deoarece radioactivitatea este o proprietate a atomilor și nu a razelor. Probabil că se referă la radiațiile ionizante, care sunt o formă de radiație electromagnetică suficient de puternică pentru a elimina electronii din atomi și molecule, care este utilizată în razele X.
Oamenii sunt expuși în mod constant la niveluri scăzute de radiații ionizante din surse naturale - provenite din spațiu, din aer, din pământ și din apă -, dar pot fi expuși la doze mai mari în timpul anumitor examene medicale, printre care se numără și mamografia, după cum se poate vedea într-un grafic de mai jos, publicat de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (arhivat aici).
„Radiațiile pentru mamografie sunt printre cele mai scăzute dintre toate testele medicale”, a declarat Gordon pentru AFP. „A scăzut de-a lungul deceniilor și este mult mai mică decât cantitatea 'permisă' de organizațiile de protecție împotriva radiațiilor. Riscul de radiații al unei mamografii este limitat la femeile mai tinere de 20 de ani și, în scopul screening-ului, este neglijabil la femeile de 40 de ani și peste. Este similar cu radiațiile din surse naturale pe care le primim doar trăind timp de 7 săptămâni la nivelul mării.”
„Mamografia este, într-adevăr, o metodă care utilizează radiații Röentgen (raze X)”, a declarat Ivković. „Această doză este prea mică pentru a afecta țesutul mamar în mod pozitiv sau negativ. Trebuie subliniat faptul că pacienții sunt expuși la radiații cu intenția de a distruge celulele maligne, nu de a le crea, deși în doze mult mai mari, desigur”, a declarat Ivković pentru AFP.
Potrivit Institutului Național de Cancer din Franța, riscul de deces din cauza cancerului provocat de radiații este cuprins între 1 și 10 la 100.000 de femei care și-au făcut o mamografie la fiecare 2 ani timp de 10 ani. Riscul de deces prin evitarea screeningului este mult mai mare (arhivat aici).
O femeie care a fost supusă la 13 mamografii în cadrul unui screening organizat între 50 și 74 de ani ar fi expusă în total la un sfert din radiațiile cauzate de o scanare abdominopelvină, o procedură de diagnosticare obișnuită, spune raportul.
Mamografia nu stimulează creșterea tumorilor
Cea de-a treia afirmație, care nu este susținută de nicio dovadă sau sursă, este că mamografia „stimulează creșterea tumorilor și răspândirea metastazelor”. AFP nu a reușit să găsească niciun studiu științific care să susțină această afirmație.
Potrivit lui Gordon, această afirmație este „absolut” neadevărată și o leagă de comentarii „neoficiale” pe care un alt om de știință, Anthony Miller (link aici către biografie), le-ar fi făcut la începutul anilor 1990.
Miller a fost unul dintre principalii cercetători ai influentului studiu canadian National Breast Screening Study-1, realizat în anii 1980 și criticat puternic de unii experți de atunci. Înainte de publicarea studiului în 1992, Gordon a declarat că Miller a fost rugat să speculeze asupra motivelor pentru care studiile randomizate efectuate păreau să arate o creștere a numărului de decese în rândul grupului de femei care au fost supuse mamografiei, în comparație cu grupul de control. Ea a spus că Miller a teoretizat că compresia folosită în procesul mamografiilor ar fi putut stoarce cancerele în sânge și că ulterior și-a retras acest comentariu, dar că mass-media l-a mediatizat pe larg. AFP l-a contactat pe doctorul Miller pentru comentarii, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării.
Un studiu din 2013 conceput pentru a testa exact această ipoteză (potrivit căreia compresia poate împinge celulele tumorale în sânge) nu a arătat nicio dovadă că acest lucru ar avea loc și a concluzionat că compresia în mamografie este sigură (arhivat aici).
De asemenea, au fost exprimate îndoieli cu privire la modul în care ar trebui interpretate concluziile studiului din 1992, de exemplu în această analiză critică publicată în 1994 de revista Radiological Society of North America și în acest comentariu din 2005 din American Journal of Roentgenology care, printre alte critici ale studiului, pune la îndoială procesul de distribuire aleatorie utilizat pentru teste.
„Au ocolit în mod deliberat repartizarea aleatorie și au plasat femeile cu noduli suspecți cunoscuți în grupul de mamografie, în loc să le lase să fie repartizate aleatoriu fie în grupul de mamografie, fie în grupul de control. Ca urmare, au murit mai multe femei în grupul mamografiei decât în grupul de control”, a spus Gordon.
Miller a fost citat în apărarea studiului în acest articol din 2021 al postului canadian CBC. Articolul citează noi cercetări care critică puternic modul în care a fost realizat studiul original, citând dovezi date de membrii personalului care au lucrat la acesta.
Șerban a declarat pentru AFP că, după cunoștințele sale, nu există „nicio dovadă științifică relevantă referitor la o stimulare a creșterii locale sau a diseminării metastatice a unei tumori deja instalate, având ca și cauzalitate directă investigația mamografică”.
Date denaturate care sugerează că multe femei mor după mamografii
Cea de-a patra afirmație face referire la „un studiu realizat pe 690.000 de imagini”, care ar fi arătat că multe femei complet sănătoase au dezvoltat cancer de sân în urma unor examinări mamografice. AFP a căutat un studiu relevant pe Google Scholar și a găsit acest studiu, care a inclus 690.993 de femei cu vârste cuprinse între 66 și 79 de ani (arhivat aici), care ar putea fi interpretat greșit ca afirmând ceea ce se spune în postare.
Rezultatele arată că: „Este mai probabil ca cancerele mamare in situ, locale și regionale să fie depistate în rândul femeilor care au efectuat mamografii de screening.”
„Acesta este un joc cu cuvintele 'după' și 'din cauza' - nu sunt sinonime”, a spus Ivković. „Să spunem că după ce oamenii beau un pahar de apă pe zi în lume se înregistrează 100.000 de decese, astfel de afirmații ar face să însemne că a fost din cauza apei. Aceasta este o interpretare lipsită de sens a datelor conform cărora multe cancere au fost descoperite după screening. Acesta este exact scopul screeningului - să descopere cancerele la timp.”
„Bineînțeles că multe femei dezvoltă cancer la un moment dat după ce au făcut o mamografie”, a declarat Gordon pentru AFP. „De aceea, screeningul ar trebui făcut anual: pentru a depista orice cancer care se dezvoltă. Dar nu este din cauza mamografiei! Pentru femeile cu risc mediu (fără antecedente familiale etc.), una din opt va dezvolta cancer la un moment dat în viață. Știm că femeile care participă la screening au cu 40-50% mai puține șanse de a muri de cancer de sân, decât cele care nu participă.”
Studiul în sine, atunci când este citit în întregime, susține acest punct de vedere. Acesta a fost conceput pentru a determina dacă femeile în vârstă de peste 69 de ani care se supun unui screening au un risc mai mic de cancer de sân metastatic. Deși mai multe tipuri de cancer au fost depistate mai des în rândul femeilor care au fost supuse unui screening regulat, acestea au fost cancere mai ușoare și tratabile. Riscul de detectare a cancerului de sân metastatic a fost semnificativ redus în rândul femeilor care s-au supus screening-ului, ceea ce este clar enumerat ca fiind principala constatare a studiului.
Șerban a mai spus că, deși un număr foarte mic de cancere de sân - între 1 și 10 la fiecare milion de investigații mamografice - ar putea apărea ca urmare a examenului, cifra este infimă în comparație cu numărul de cazuri depistate prin mamografii, pe care l-a estimat la aproximativ 5.000 per un milion de scanări.
„Trebuie de asemenea luat în calcul că iradierea șanului poate genera cancere 30-40 mai târziu, iar indicația de începere a screeningului prin mamografie este după 50 ani, așadar acele cancere generate de iradiere pot să apară cel mult la vârste extrem de înaintate”, a mai spus profesorul de la UMFT. „La 1 cancer generat după 80-90 ani identificăm 500-5000 cancere acum", a subliniat el.
Elveția nu a interzis mamografia
Ultima afirmație din postare este că Elveția este „prima țară din lume care interzice examenele mamografice”. Această afirmație este incorectă, dar se bazează probabil pe interpretarea eronată a știrii conform căreia Consiliul medical elvețian a sfătuit împotriva examinării sistematice prin mamografie în 2013 (arhivat aici).
Consiliul medical elvețian nu este un organism guvernamental oficial. Organizația, acum dispărută, care s-a închis în 2022 (arhivat aici), a fost un centru de competență pentru „Health Technology Assessments” și a analizat tratamentele medicale din punct de vedere al raportului cost-beneficiu. Recomandările sale erau neobligatorii și aveau rolul de ghid politic. Cu toate acestea, recomandările sale de a pune capăt screening-ului sistematic au fost criticate pe scară largă de către experții în domeniu, deoarece se bazau pe date eronate, incomplete sau interpretate greșit, cum ar fi aici, aici și aici.
Oficiul Federal Elvețian de Sănătate Publică nu a ținut cont de recomandările Consiliului Medical Elvețian. Contactat de AFP, un purtător de cuvânt al Oficiului Federal a declarat într-un e-mail din 2 noiembrie 2023 că „mamografia nu este deloc interzisă în Elveția”.
„Este acoperită de asigurările de sănătate și este recomandată femeilor cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani anual, iar de la 60-75 de ani o dată la doi ani”, a confirmat Biroul Federal.
„Supradiagnoza”, un aspect de luat în considerare
De asemenea, experții spun că un dezavantaj al mamografiilor este „supradiagnosticul”, adică atunci când un examen descoperă cancere care nu ar evolua niciodată sau care nu ar deveni amenințătoare pentru viață. Întrucât majoritatea cancerelor ajung să progreseze, medicii tratează toate cancerele depistate, chiar dacă în unele cazuri acest lucru ar putea să nu fie necesar.
„Supradiagnoza este conceptul conform căruia, prin screening, găsim cancere care nu ar apărea în timpul vieții pacientei și, prin urmare, nu este nevoie să fie descoperite pentru că ea va muri mai repede de altceva”, a declarat Gordon pentru AFP într-un e-mail. „Deoarece nu știm ce se va întâmpla cu un anumit pacient în viitor, supradiagnosticul este teoretic și nu poate fi măsurat direct. Trebuie să fie estimată. Metoda folosită pentru a o estima, poate supraestima foarte mult incidența”.
Acest studiu din 2012, care a analizat 16 estimări ale supradiagnosticării în șapte țări europene, a arătat că incidența reală a supradiagnosticării este probabil între 1 și 10% (arhivat aici).
O analiză din 2013, comandată de Cancer Research UK și de Departamentul britanic de Sănătate (arhivată aici), a estimat că supradiagnosticul ar putea afecta până la 19% din cancerele depistate în cadrul screening-urilor regulate, dar a remarcat că, în prezent, este imposibil să se facă distincția între cancerele potențial mortale și cancerele „supradiagnosticate”. Revizuirea a concluzionat că programele de screening mamar din Marea Britanie „conferă beneficii semnificative și ar trebui să continue”.
„Supradiagnoza este un considerentă valabilă și motivul pentru care mulți experți sugerează că screening-ul ar putea fi oprit dacă speranța de viață a unei femei este mai mică de 7 ani: Dacă are o boală cardiacă avansată, un alt cancer agresiv, etc. Dar supradiagnosticul nu este un motiv întemeiat pentru a refuza screeningul femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani”, a explicat Gordon pentru AFP într-un e-mail.
Organismele de sănătate recomandă un screening regulat
Unii experți consideră acum că s-ar putea obține rezultate mai bune dacă frecvența screening-urilor mamografice ar fi adaptată la fiecare pacientă în parte, pe baza factorilor de risc de cancer de sân, în loc să se folosească recomandări bazate pe vârstă (arhivat aici). Un studiu finanțat de UE, care urmează să se desfășoare în perioada 2018-2025, testează această ipoteză prin oferirea de examinări mai frecvente femeilor cu risc mai ridicat de cancer de sân și mai puțin frecvente femeilor cu risc mai scăzut (arhivat here).
Pe baza studiilor și datelor finalizate și disponibile în prezent, grupul de elaborare a ghidurilor din cadrul Inițiativei Comisiei Europene privind cancerul de sân (ECIBC) recomandă mamografia ca program de screening organizat pentru depistarea precoce a cancerului de sân la femeile care nu prezintă simptome (arhivat aici). ECIBC recomandă screeningul la fiecare doi sau trei ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani, la fiecare doi ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și la fiecare trei ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 70 și 74 de ani.
În SUA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention - CDC - arhivat aici) utilizează recomandările pentru depistarea cancerului de sân din partea United States Preventive Services Task Force. Task Force recomandă screeningul la fiecare doi ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani, în timp ce femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani li se recomandă să se consulte cu medicii lor cu privire la momentul în care să înceapă și la cât de des să facă o mamografie.
Principala cauză de deces în cazul femeilor din România
România s-a clasat pe ultimul loc în statisticile Uniunii Europene din 2021 în ceea ce privește numărul de femei care au făcut un screeningul mamar - cu 13,5% dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și mai puțin de 10% dintre femeile sub 50 de ani -, iar cancerul de sân este principala cauză de deces în rândul femeilor din țară. România înregistrează anual aproximativ 100.000 de cazuri noi de cancer, iar numărul deceselor asociate depășește 50.000, potrivit raportului privind sănătatea al Comisiei Europene din 2021. Aproximativ 40% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin implementarea eficientă a strategiilor de combatere a cancerului, incluzând depistarea timpurie și tratament corespunzător, potrivit ministerului Sănătății (aici).
În 2020, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, în România s-au înregistrat 12.085 de cazuri noi de cancer de sân și aproape 4.000 de decese. Incidența cancerului de sân la femei în 2020 a fost mult mai mare în mediul urban decât în mediul rural și față de media pe țară, spune Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în octombrie 2023, citând raportul stării de sănătate a populaţiei României. Între 2011 și 2020, s-a înregistrat, de asemenea, o ușoară tendință de creștere a numărului de decese în rândul femeilor diagnosticate cu cancer.
„Recomandările europene, la care și România aderă, sunt să fie făcută o mamografie la 2 ani, după vârsta de 50 ani”, a declarat Negru pentru AFP, adăugând că femeile cu risc crescut - cum ar fi cele cu cancere mamare sau ovare în familie sau cele care știu că au mutații în gene care predispun la cancere mamare - ar trebui să fie examinate mai frecvent și să înceapă la vârste mai tinere.
România a adoptat în noiembrie 2022 un plan național de combatere și control a cancerului care vizează prevenirea, diagnosticarea precoce și îmbunătățirea tratamentului, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023. De atunci, guvernul a adoptat mai multe ordine, printre care și unul pentru aprobarea metodologiilor de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul bronhopulmonar şi cancerul de prostată. Plan include, printre altele, investiții în tehnologie pentru dezvoltarea serviciilor de mamografie în ambulatoriu și creșterea accesibilității, precum și dezvoltarea de soluții digitale de citire și interpretare a mamografiilor. Pacienții oncologici au protestat însă în repetate rânduri fiind nemulțumiți de faptul că, la aproape un an de la aprobarea planului acesta nu este încă funcțional.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
